VIDEO | Nicolae Ciucă: „Din tot ceea ce am putut să acumulez într-o viață în uniformă am înțeles că securitatea și liniștea asigură practic mediul pentru afaceri”. Promisiunile premierului

Premierul Nicolae Ciucă și-a arătat disponibilitatatea pentru un dialog cu antreprenorii, spunând că, deși nu are o experiență economică, cariera sa în domeniul siguranței și apărării l-a învătaț că securitatea și liniștea asigură practic mediul pentru afaceri. Prezent la un eveniment economic, primul-ministru a promis sprijinul Guvernului pentru creșterea afacerilor.

„Sigur, nu am o experiență economică, vin dintr-un domeniu care se ocupă de securitate și apărare, dar vă rog să mă credeți că din tot ceea ce am putut să acumulez într-o viață în uniformă am înțeles că securitatea și liniștea asigură practic mediul pentru afaceri, astfel încât ele să se deruleze așa cum dumneavoastră vă doriți”, a spus premierul, fost ministru al Apării și general de brigadă, în intervenția sa la evenimentul „Forumul Capitalului Românesc”, ediția a cincea, organizat de Intact Media Group, la Palatul Parlamentului.

„Am înțeles că prin eforturile pe care țara noastră le-a făcut să devină membră a Alianței Nord Atlantice a însemnat practic un garant de securitate şi un pas iniţial pentru a face parte din cea mai mare şi cea mai deschisă piaţă, Uniunea Europeană. Ca atare, având această oportunitate să vă adresez câteva dintre gândurile cu care pornim la drum cu acest nou guvern învestit cu puţin timp în urmă, doresc încă o dată să vă mulţumesc pentru invitaţie, iar, în ceea ce mă priveşte, consider că această întâlnire reprezintă primul pas către un dialog deschis şi onest între Guvernul României şi mediul de afaceri”, a spus șeful Executivului.

„Există o speranţă de redresare”

În intervenția sa, premierul s-a declarat solidar cu dificultățile prin care au trecut oamenii de afaceri odată cu apariția pandemiei de COVID-19 și, implicit, a măsurilor restrictive impuse pentru limitarea răpândirii ei.

„Ştiu că antreprenorii români au trecut prin doi ani foarte grei, lovindu-se de o provocare total nouă, nu doar pentru dumnealor, ci pentru întreaga lume. COVID-19 a fost o încercare în urma căreia, din păcate, mulţi oameni de afaceri locali au avut de suferit enorm, unii plătind preţul falimentului. Retrângerea sau chiar închiderea activităţilor cu publicul, creşterea costurilor logistice, generate de criza containerelor şi explozia preţurilor la energie, printre multe altele, au făcut ca orice afacere românească să devină o adevărată lecţie de supravieţuire economică”, a spus premierul.

Nicolae Ciucă a trecut în revistă exemplele pozitive dintre companiile românești, exprimându-și optimismul privind revenirea economică, și a dat asigurări că Executivul pe care îl conduce va încerca să găsească soluții petru creșterea afacerilor.

„Există o speranţă de redresare şi, aşa cum aţi spus un pic mai devreme, cu certitudine nu vom încurca, ci vom face tot ceea ce este posibil pentru a putea să îmbunătăţim atât cadrul legislativ, cât şi dialogul cu mediul de afaceri, pentru că am convingerea că împreună putem să găsim soluţii şi să facem în aşa fel încât să reglementăm domeniul pentru a putea să continuăm creşterea atât a afacerilor, cât şi a mediului economic în ansamblu, a afirmat Nicolae Ciucă.

El a menționat că anul trecut, unul dintre cei mai grei ani de după 1989, cinci dintre companiile care au raportat cele mai mari profituri sunt companii cu capital românesc, dând exemplu: Paval Holding – 3,33 miliarde lei, Dedeman – 1,45 miliarde lei, Hidroelectrica – 1,45 miliarde lei, OMV Petrom – 1,38 miliarde lei, Romgaz 1,2 – miliarde lei. „Sperăm ca acest trend să se dezvolte şi în 2021, România făcând tot ceea ce se poate să recupereze scăderea generată de pandemie şi să aibă o performanţă bună între economiile similare din Europa Centrală şi de Est”, a spus șeful Guvermului.

Potrivit cifrelor citate de premier, în raportul COFACE pentru Europa Centrală şi de Est România se află pe locul 4 din 12 în topul ţărilor din Europa Centrală în anul 2020, având 56 de companii printre cei mai mari jucători regionali, cu o cifră de afaceri agregată de 63,4 miliarde euro. El a admis că Polonia, aflată pe primul loc, e la mare distanță de România, cu 161 de companii în această categorie și o cifră de afaceri agregată de 258 miliarde euro.

„Totuși, în anul 2021, serviciile și-au revenit, industria a avut o evoluție pozitivă, iar pe partea cererii, pe lângă consumul privat, notabile sunt investițiile care au înregistrat o dinamică foarte bună în primele trei trimestre, susținute fiind și de stat. Sectorul industrial nu a revenit încă la nivelul de dinainte de pandemie, iar perspectivele continuă să fie incerte. Se preconizează că întreruperile lanțului de aprovizionare vor continua, afectând astfel producția. Şi aici reamintesc criza semiconductorilor, care se pare că nu se va încheia curând”, a spus premierul.

Nicolae Ciucă a explicat și că inflația generată de creșterea costurilor la materiile prime și energie reprezintă o preocupare a guvernanților și a aminti că au fost adoptate deja măsuri pentru a sprijini, pe termen scurt, companiile, referindu-se la Legea nr. 259 din 29 octombrie 2021, care include și schema de sprijin pentru IMM-uri, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale.

„Digitalizarea este o prioritate majoră”

Premierul a amintit în intervenția sa de locurile deloc onorante pe care se află România în ceea ce privește derularea afacerilor, dar și digitalizare – pe locul 15 în Europa la „easy of doing businesses” și pe locul 19 în ceea ce privește ușurința cu care îți poți deschide o afacere.

„Este evident că mai avem de lucrat aici și trebuie să se schimbe lucrurile. Antreprenorul român onest nu trebuie să plimbe hârtii, avize și nici să fie nevoit să dovedească mereu statului faptul că este corect. El trebuie lăsat să-și administreze afacerea și e datoria statului să reducă birocrația”, a spus premierul.

Astfel, Nicolae Ciua a subliiniat că digitalizarea este o prioritate majoră a acestei guvernări, iar implementarea „E-facturii” și conectarea caselor de marcat la ANAF sunt primii pași către reducerea interacțiunii dintre stat și antreprenor, dar și către creșterea colectării.

„Această perioadă de criză a dovedit cât de importantă este tehnologia și cum a ajutat ea la supraviețuirea și reziliența diferitelor industrii afectate de pandemie, iar acest lucru trebuie să fie o lecție și pentru statul român”, a precizat premierul.

În plus, pe lângă debirocratizare, Nicolae Ciucă și-a exprimat convingerea că unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le facă actualul guvern este să trimită bani în economie. „Vom reuși asta alocând cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani. Alocăm pentru investiții 7%, bani care vor merge preponderent către proiectele de infrastructură, iar bani în infrastructură înseamnă implicit și bani pentru firmele românești. Investițiile sunt motorul creșterii pe care ne-o dorim în anii următori, România fiind unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene prin Programul Next Generation și prin Cadrul Financiar Multianual, zeci de miliarde de euro investiți în România ca stat membru al Uniunii Europene”, a spus șeful Guvernului.

„Prin continuarea construcțiilor de autostrăzi, căi ferate și mijloace de transport intermodal până în anul 2024, vom tinde către echilibrarea geografică a infrastructurii și, desigur, dezvoltarea echilibrată a întregii țări. Nicio regiune nu trebuie să rămână în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii. Acesta este un angajament pe care ni l-am asumat explicit în programul de guvernare, iar această direcție reprezintă un amplificator pentru stimularea investițiilor”, a cpompletat el.

Un mare obsctacol, lipsa forței de muncă specializată

Șeful Executivului a afirmat că programele pentru IMM-uri, desfășurate prin Ministerul Economiei – granturi, microgranturi și așa mai departe – trebuie să continue și să-și îndeplinească rolul de stimuli pentru micii antreprenori. În ceea ce-o privește pe marii antreprenori, dar poate nu numai pe ei, premierul crede că aceștia trebuie stimulați să își dezvolte piețele de desfacere, să genereze produse cu valoare adăugată mare, nu doar materii prime și comerț, și să încerce să devină jucători regionali și europeni, să meargă dincolo de piața românească.

Nicolae Ciucă a admis că este conștient că unul din marile obstacole în obținerea de produse cu valoare adăugată mare este lipsa forței de muncă specializată și, în acest sens, a promis că Guvernul va încerca să încurajeze sistemul de învățământ dual, cercetarea și inovația. „Aici însă mă aștept să interveniţi și dumneavoastră prin susținerea acestui demers, considerându-vă partenerii la toate deciziile pe care le vom lua în acest sens”, a spus el.

În final, premierul a sugerat antreprenorilor care dispun de capital de investit să vină în întâmpinarea direcțiilor europene de dezvoltare în ceea ce privește economia verde, surse alternative de energie, reciclare, regenerare și sustenabilitate, precizând că vor fi dedicate resurse importante europene pentru măsurile de protejare a mediului și promovării economiei verzi, prietenoase cu mediul înconjurător.

„Doresc să vă asigur că aveți în Guvernul României un partener onest, alături de care ne dorim să fructificați şansa oferită de a face parte din efortul nostru de a întări cât mai mult posibil economia românească, și desigur, imaginea țării noastre, atât în Uniunea Europeană, și de ce nu, în lume. Vă încurajez să folosiți creativitatea și spiritul de afaceri având un succes tot mai mare nu doar în țară, unde generați valoare adăugată și creștere economică, dar așa cum spuneam anterior, și în piața unică europeană ale cărei uși ne sunt tuturor deschise”, a conchis premierul.

Structura PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență al României este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri, arată MIPE.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima tranșă din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.